Opreste-te clipa, ca prea frumoasa esti

"Atat de real, de cosmar, morbid, dar minunat"
"Trebuie sa scriem niste lucrari despre cateva spectacole si nu pot sa scriu despre asta pentru ca intr-adevar nu exista cuvinte sa descriu ceea ce tocmai am vazut. Nu pot sa numesc asta teatru, nu pot sa o numesc opera. Este ceva uimitor. Spre asa nazuiesc in viata. Multumesc."
"Am 78 de ani si nu am vazut ceva asemanator nicaieri; si am fost la multe teatre si opera in viata mea. De necrezut. Spectaculos. As dori ca toti cunoscutii mei sa vada acest spectacol."


Nu am sa uit pelerina neagra care ii acoperea spatele, acum multi multi ani, parca era chiar el, diavolul. Am citit si piesa. A fost greu, fiind scrisa in versuri, imi cautam explicatii si invarteam cuvintele in minte pana iesea povestea. Dar am perceput-o pana la urma, sau cel putin asa consider.
Pe foarte scurt, este vorba despre omul pacatos care isi vinde sufletul diavolului inainte de sfarsitul calatoriei prin viata.

Scriu despre Faust, opera lui Johann Wolfgang von Goethe, simplu cunoscut ca Goethe.
Scriu pentru ca am avut bucuria, privilegiul... si nebunia sa ma urc intr-un tren si sa ma duc pana in Sibiu pentru a vedea o piesa de teatru. Sau? O capodopera culturala?
Adevarul e ca am auzit de multe ori lume povestind despre piesa Faust regizata de Silviu Purcărete, care se joaca numai la Sibiu si care TREBUIE vazuta, fiind o maiestrie in ale teatrului. Si ca tot omu' nu crezi pana nu vezi.
Va spuneam mai sus ca am avut bucuria si privilegiul...de a ma afla in data de 9 a lui martie la hala Balanta incepand cu ora 19.00, la piesa Faust a teatrului national Radu Stanca din Sibiu. A fost cea mai coplesitoare experienta teatrala de pana acum, care la propiu ne-a lasat FARA cuvinte. Parca orice am fi vorbit, dezbatut, povestit ar fi fost in zadar in urma experientei vizuale si auditive de care avusesem parte. Si sa nu credeti ca s-ar fi datorat textului! Decorul, costumele, scenografia, muzica ametitoare, efectele, machiajul si actorii...Ar fi inutil sa incep sa descriu ce se intampla in acel loc, dar nu pot sa nu va spun ca porcii invita publicul la petrecerea iadului unde dracii zboara pe deasupra capetelor, femeile pline de sange danseaza, altele scuipa foc altele...pfff...am inceput sa descriu. Dar partea cea mai interesanta e faptul ca oamenii se inghesuie sa vada mai bine, sa asiste la jocurile diabolice, iar eu, eu am fost in extaz. Cata bolnaviciune in oameni, sau care sa fie explicatia faptului ca nu am fost deloc oripilati ce ceea ce se petrecea in scena, scena din care faceam si noi parte la un moment dat. Tind sa cred ca tocmai aceasta latura cruda a facut ca experienta sa fie atat de inedita si culmea, sa te lase cu dorinta de a mai vedea piesa o data, si inca o data, si inca o data. Pentru mine e limpede ca intr-o luna sunt din nou la Sibiu sa mai vad Faustul lui Purcărete o data.
Fie ca esti om de teatru fie ca nu, cred ca e imposibil ca aceasta piesa in aceasta regie sa nu-ti treazeasca simtiri adanci. Eu va recomand o rupere din realitate, o fuga pana la Sibiu si o delectare culturala care merita tot efortul.
Si sa fie si mai convingatoare toata treaba, iata ultima parte dintr-o serie de 3 episoade despre succesul lui Faust la festivalul international de arta spectacolului de la Edinburgh. Daca sunteti curiosi exista si primele 2 episoade pe langa.