Ce-ar fi daca...

Din orice colt de lume ai fi, nu poti sa nu te gandesti la nenorocirea care s-a napustit asupra unei parti a globului, respectiv Japonia. Tsunami, cutremure unu' peste altu', risc nuclear, zeci de mii de morti si disparuti, o economie pusa la pamant. Ce poate fi mai rau de atat?
De fapt articolul asta il scriu in urma unei discutii avute cu o prietena draga de familie in urma cu ceva zile. Daca oamenii aia indura atata, noi de ce ne plangem? Si mai mult decat atat, daca ne tot plangem, de ce nu facem nimic sa schimbam ceva? Unele tari musulmane au iesit in strada sa-si dea jos conducerea, nemultumiti fiind de sistemul care ii conduce, japonezii sunt in misiuni de salvare de cand s-au produs nenorocirile, nu dorm zi si nopate si isi salveaza conationalii de sub daramaturi, iar noi? Noi ne uitam zi si noapte la 0TV, la ce mai fac Iri si Moni si prin ce sectii de politie mai umbla, ne uitam la magnificele telenovele romanesti...si ne plangem. Nu ne place Boc, nu ne place de x si y, si? De parca ar pasa cuiva de ce anume nu ne place noua.
Uneori ma intreb daca s-ar fi intamplat o asemena nenorocire Romaniei, ce ar fi fost de capul nostru acum?
Ce-ar fi sa ne bucuram de ce avem, chiar si de ce nu avem? Sau ce-ar fi sa iesim in strada, dar nu numai nenorocitii carora li s-au taiat salariile, sau medicii care vor deveni functionari publici, ci cu totii. Ce-ar fi sa nu mai mergem la serviciu timp de o luna, ne luam familia si sa ne mutam cortul in fata guvernului Romaniei? Ce-ar fi sa nu mai functioneze cateva din cele mai mari companii din Romania din cauza oamenilor care ies in strada? Ce-ar fi daca am face cu adevarat ceva? Ce-ai face, draga cititor, daca romanii s-ar decide la o greva generala in toata tara, ai avea curajul sa participi?
Of, cred ca sunt prea impotriva nepasarii asteia acute in care se afla romanii. Imi trebuie o vacanta, undeva in Dubai sau in America Latina : ))