vineri, 19 noiembrie 2010

Romania te iubim, si ca tine vrem sa fim

Weeekendul trecut am participat la o conferinta numita Regional Training Seminar (RTS) unde 3 locale AIESEC (Timisoara, Arad si Oradea) au avut parte de sesiuni de pregatire atat personala cat si profesionala. Mi-a placut atat de mult conferinta si agenda incat am hotarat ca urmatoarele postari pe blog sa fie din ceea ce am invatat acolo.

Si am sa incep cu draga noastra Romania, o tara destul de mica din centrul Europei, cu o populatie de aproximativ 21 498 616 conform Wikipedia. Impresiile vizavi de tara noastra? Cat se poate de variate, dar parca toate iti lasa un gust amar. Ei bine dupa sesiunea numita "State of the world" din cadrul conferintei RTS, am observat cam la ce nivel se afla Romania comparativ cu restul lumii. Concluzia? OAAUUU!!! Stam mult mult mai bine decat credem si decat auzim pe la stiri toata ziua. Desigur daca stai sa cauti avem de toate: coruptie-CHECK, saracie-CHECK, poluare-CHECK. Daaar, ce ati spune daca va arat ca in ciuda tuturor acestor aspecte stam foarte bine....

















Recomand sa mariti imaginile si urmariti statutul din diverse puncte de vedere al Romaniei comparativ cu restul lumii. We rooockk!!!!




Va dati seama ca in ceea ce priveste resursele naturale, daca toate tarile ar trai cum traiesc americanii am avea nevoie de vreo 4 planete sa supravietuim, ca suntem printre tarile care polueaza cel mai putin din lume, ca suntem doar pe locul 72 in ceea ce priveste coruptia in lume (din totalul de 181)




Eu propun sa nu mai ascultam stirile alea cretine care ne baga cu capul in pamant ca suntem in vreun fel sau altul, capul sus, fruntea inainte si haideti macar sa ne mentinem pe locurile astea daca nu sa facem ceva sa ne imbunatatim situatia :)

miercuri, 10 noiembrie 2010

Scrisoare de dragoste


Draga Maria,

Sunt fericit sa te anunt ca m-am indragostit de tine incepand cu data de miercuri, 17 septembrie 2010.
Referitor la intalnirea noastra din 17 septembrie 2010 la ora 15.00, as dori sa ma vezi ca pe un viitor iubit. Idila noastra va trece printr-o perioada de proba de nu mai putin de trei luni si, depinzand de compatibilitatea dintre noi, va fi permanenta.
Bineinteles, pe parcursul perioadei de proba, incontinuu vor fi cursuri despre mentinerea si dezvoltarea unei relatii si scheme de evaluare a relatiei pentru a promova de la iubit /iubita la sot /sotie.
Cheltuielile pentru cafea si distractie vor fi initial impartite egal intre noi. Mai tarziu, pe seama performantelor tale, voi acoperi o parte mai mare a cheltuielilor.
Te rog sa imi raspunzi in termen de 30 zile de la data primirii acestei scrisori, in caz contrar, aceasta oferta va fi anulata fara preaviz si voi lua in considerare pe altcineva.
As fi fericit daca ai da mai departe aceasta scrisoare surorii tale, daca tu nu doresti sa beneficiezi de aceasta oferta.



Multumesc anticipat.

Al tau Victor





Raspuns:


Draga Victor,

Iti multumesc pentru consideratia de care dai dovada adresandu-mi aceasta oferta.
Sper ca vom avea o relatie viitoare, insa tocmai am incheiat selectia de oferte (am deja 5 oferte) si a fost ales Daniel. El e un baiat foarte dragut si asigura plata pe loc a cheltuielilor necesare intretinerii relatiei. Promit insa ca la primele semne de neseriozitate (neplata la termen) sau scaderea valorica si / sau numerica a serviciilor oferite voi organiza o noua selectie de oferte si voi lua in considerare si oferta ta.
Pana atunci sora mea ar fi fericita sa colaboreze cu tine.


Deocamdata a lui Daniel,

Maria

Din dragoste, conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului 50 (OUG50)
Multumesc Alexandra Rafaila

miercuri, 3 noiembrie 2010

Hachiko-povestea unui caine



Poate tocmai pentru ca oamenii nu sunt asa sau poate pentru ca iubesc eu cainii prea mult, poate pentru ca imi place pianul si m-a incantat muzica, sau poate pentru povestea din spatele filmului, Hachiko-the story of a dog este un film pe care il recomand cu cea mai mare caldura. Cumva Hachiko este un model, este un ideal pe care noi nu-l vom atinge. E reprezentantul iubirii neconditionate, a loialitatii, a sufletului bun si cald...dar mai mult decat atat, e un catel.


"The real Hachiko was born in Odate Japan in 1923. When his master, Dr. Eisaburo Ueno, a proffesor of Tokyo University died in May 1925, Hachi returned to the Shibuya train station the next day and for the next nine years to wait...Hachiko dies in March 1934. Today, a bronze statue of Hachiko sits in his waiting spot outside the Shibuya railroad station."


Hachiko si-a asteptat stapanul in gara unde il astepta in fiecare seara, timp de 9 ani...dupa care a murit...asteptand.

Rasa lui Hachiko (akita inu) este una dintre cele mai vechi rase canine din lume, originara din Japonia, avand un temperament foarte loial si inteligent.

Detalii complete despre film pe IMDB.

marți, 26 octombrie 2010

Sa "stiri" sau sa nu "stiri"?

Am mers si eu la master saptamana asta, primul curs, prima impresie. Pe scurt mi-a placut, pe larg am vorbit despre informatia in spatiul public atat european cat si romanesc. Nu am putut sa tac iar cand ni s-a dat cuvantul (noua masteranzilor) am intervenit cu o remarca vizavi de stirile din mass media romaneasca, stiri care sunt pe cat de negative, pe atat de irelevante pentru cetatenii romani. Ca o mica/mare comparatie, iata cum arata site-ul televiziunii nr.1 in Romania-PRO TV, si cum arata dar mai ales ce trateaza una dintre cele mai populare (daca nu cea mai populara) televiziuni din America-CNN. Desigur, prima aparuta in '95, a doua aparuta in '80, am ales comparatia strict din punct de vedere al impactului si al informatiei pe care o prezinta. Atat CNN cat si PRO Tv au un impact imens asupra publicului la nivel local.


Prezentare Pro Tv: in primul rand te loveste o reclama destul de mare care spune "Jesica Alba dezbracata pe calculator. Intra si vezi!" Apoi subiecte precum "Andreea Mantea revine in ringul visurilor. VIDEO: dansul tiganesc cu sanul la vedere", "Eu cand am prins-o pe Magda cu altul, ea mi-a zis ca divorteaza”, "Cele mai scumpe 12 sutiene din lume", "Andreea Popescu, ex-iubita lui Liviu Varciu, si-a aratat un san la “Dansez pentru tine” VIDEO si FOTO!" si astea doar cateva din titluri. Pe langa asta exista multe alte imagini si video-uri cu sedinte foto incendiare, ultimele stiri, cele mai citite stiri, despre Inna, cadana "secsi" si misterioasa, programul de azi, si desigur stiri din fotbal "Astra-Rapid". Asadar va doresc vizionare placuta la programul PRO Tv si nu uita sa TRAIesti LIBER. Eu ma duc la....


Prezentare CNN US: reclama cu CNN City Hotels-Bucharest, apoi stiri: "Gupta: Chemicals around us -- we must know more", "Soldier's mom: Army should have known", "Clarence Thomas ex: He used porn", "MacBook Air fly past security?", apoi categorii precum "On the move", "Student news", "CNNMoney". Ba mai mult decat atat, CNN transmite mesajul de GO BEYOND BORDERS. Asa ca hai sa descoperim si CNN worldwide unde subiectele devin cu adevarat interesante.
Prezentare CNN worldwide: "At least 103 dead after Indonesia quake", "Norway tops world prosperity list", "The life and times of Paul the Octopus" (subiect care se gaseste si pe site-ul PRO Tv apropo), "Thousands flee erupting volcano", sectiuni precum business, world sport, environment, technology samd.
In dezbaterea vizavi de subiectul mass media romaneasca si non-romaneasca se aducea argumentul ca asta cere publicul din Romania, asta primeste. Dar a venit rapid contra-argumentul cum ca din paleta "vasta" de televiziuni romanesti, toate au acelasi tip de subiecte, deci...nu ai de unde sa alegi. Asa ca daca nu ai ce viziona, te uiti o data de doua ori la Acasa Tv, te uiti la "Nu te pune cu blondele" (ca te musca de nu te vezi), te uiti la "Stirile de la ora 5" da zi-mi si mie frate cu ce te ajuta asta? Esti mai destept daca stii ca 10 oameni au murit din prostia sau nebunia altora, te ajuta in cariera sa vezi cum danseaza Andreea Mantea si ii iese un san, te face mai fericit(a) sau implinit(a) faptul ca Jose Armando s-a impacat cu Graciela in ultimul episod??????????? Nu zic nici ca te fericeste stirea despre eruperea unui vulcan, sau faptul ca Indonesia e afectata de un cutremur, dar decat ce face Mantea, de ce i-a iesit sanul, ce numar poarta la el si cine mai pleaca in lacrimi de la "Dansez pentru tine", prefer stiri eco sau internationale.
In incheiere va mai recomand sectiunea CNN Heroes (dati search pe google) pe care am primit-o si eu recomandare de la Sonia (cine stie cunoaste:P) si pe care o urmaresc mai nou. Sa vezi acolo oameni de oameni care chiar fac ceva pentru societate, nu glume televizate...

miercuri, 20 octombrie 2010

D-ale voluntarului de Oana P

Asa e cand nu ai job (si nici nu vrei sa ai), te legi ba de un voluntariat, ba de inca o scoala, sa fii tanar cat mai mult si sa te bucuri de timp lejer si oameni faini si mai mult.
Pe mine ma tine bine in priza voluntariatul si culmea ca imi place asta la culme. Ca sa va faceti doar o idee cam pe unde umblu si de ce, sunt PR AIESEC Timisoara, sunt actor in trupa de teatru Thespis din Timisoara si de parca astea 2 nu ar fi de ajuns sunt PR (sau manager de proiect cum scrie pe site) in proiectul Free Bird. De la repetitii pentru piese de teatru, pana la organizare de evenimente, relatii cu presa si tinut bloguri, scris articole zilnic, incerc sa le incrop pe toate cat mai bine intr-o zi neincapatoare cu 24 de ore. Uneori imi iese alteori nu.
Oricum ideea articolului nu era sa scot in evidenta ce fac eu neaparat, dar sa arat ce frumos e sa faci voluntariat si ce satisfactii poti avea (mai ales cand e atat de diversificat)
3 evenimente in 2 zile, in unele mai implicata, in altele mai putin implicata, luni si marti au fost 2 zile pline de tot. Am inceput luni cu evenimentul de revenire a lui Cipi din aventura prin Romania in cadrul proiectului Free Bird, tinut in Carturesti, apoi am zburat la Thespis unde avea loc preselectia de noi membrii (erau vreo 20 de tineri cu atata energie pozitiva ca mai putin si pluteam cand am intrat in sala), iar marti am avut evenimentul "Aroma de Asia" realizat de AIESEC Timisoara impreuna cu Carturesti unde am povestit, impreuna cu alte 2 colege, despre experientele traite in Asia (una in India, una in Malaezia si una in Filipine), pana mi s-a uscat gatul.
Mai mult decat atat, luni dupa preselectia Thespis, impreuna cu prietenii de la EVIVE ne-am strecurat si la stand up comedi-ul celor de la Deko Cafe din Casa Studentilor. Am ras vreo juma de ora si acolo pana am obosit si apoi am plecat acasa.
In concluzie obiectivele ni le-am cam atins in fiecare eveniment organizat, m-am bucurat la culme la sfarsitul fiecarei zile, m-am bucurat de fiecare clipa din fiecare eveniment si le-am trait la maxim, iar la sfarsitul zilei de ieri (dupa agitatie si trairi intense) m-am ales si cu o criza de calciu (supranumita spasmofilie) ca doar nu puteam sa scap doar cu oboseala acuta. Oricum m-am linistit (traiasca noaptea si orele bune de somn) si sunt gata sa o iau de la inceput :D

Iar acum o prezentare vizual-colorata a ideilor de mai sus, multumesc Biancai si lui Lucian (ei sunt prietenii de la Evive de care va scriam :D )

Ieri despre alaltaieri - eveniment Free Bird impreuna cu Carturesti








Preselectie Thespis (culminata cu o ora de improvizatii ad-hoc)










Aroma de Asia - eveniment AIESEC Timisoara impreuna cu Carturesti












marți, 12 octombrie 2010

Noul ROM


Zilnic vedeam in statia de tramvai (de langa casa) afisul mare cu un steag american si ciocolata ROM. Am bagat in toate originile producatorii, promotorii ciocolatei ca au ajuns sa asocieze imaginea unei traditii "dulci" romanesti cu americanismele... De ce? Si de ce pastreaza numele ROM? De ce nu il schimba in Ame, sau ceva de genul asta...


Astazi am ajuns in aceeasi statie, la acelasi panou publicitar, si uimirea mare, eticheta americaneasca de pe ciocolata din reclama era rupta si iesea vechiul ambalaj al ROM, mandru, insotit de steagul romanesc pe fundal. Am ramas uimita. E atat de reala reclama, de bine gandita, m-am bucurat de-a dreptul cand am vazut ca vechiul ROM iesise la iveala din patura americana, sa ne arate tuturor ca de fapt el e acelasi, si ca orice filme sau muzici straineze ar fi in top, el ramane al romanilor, traditional ROManesc.

Traiasca primul baton romanesc, traiasca ROM. Maine imi iau si eu unul, in primul rand de dragul imaginii :D

http://romautentic.ro/

marți, 5 octombrie 2010

Reclama Honda

Una din reclamele mele preferate. Desigur ca nu apare la TV, probabil nu e destul de caraghioasa sau interesanta pentru posturi, dar eu sincer m-am gandit sa cumpar o Honda dupa reclama asta...

vineri, 1 octombrie 2010

De dor de teatru

Sunt eu mai dusa cu pluta dar mie deja imi miroase a iarna. Parca a si trecut toamna si se asterne tot mai repede aerul intepator de rece, mai ales noaptea. Eu sunt "capricoarna", candva prin ianuarie, deci iarna imi este cel mai drag anotimp. Insa cel mai mult imi place ca odata cu sezonul rece incep si activitatile artistice care parca au adormit peste vara. Si de fapt aici ma refer strict la teatru, in special teatrul Thespis.

Sunt aici de vreo 4 ani, iar cat am fost plecata in India mi-a lipsit enorm . Acum, dupa un an in care nu am mai citit o piesa, dupa un an in care am vazut doar filme si eventual mai citeam cate ceva dintr-o carte, un blog, azi mi-am primit in brate rolul: Julieta din Romeo si Julieta de Shakespeare. L-am citit de parca eram stoarsa de orice trasatura artistica (eu cel putin asa am simtit), de parca citeam dintr-o carte niste randuri de duzina, carora nu le dadeam nici o insemnatate. Iar in drum spre casa am realizat de ce. E Shakespeare, e greu, e complicat, e o exprimare nu foarte uzuala, asadar era normal sa ma simt ca un idiot la prima citire. Doar ca uitasem sentimentul, uitasem ca asa e de fapt... Bun si pe langa asta adaptarea se aseamana cu filmul lui Leo Dicaprio, deci o adaptare oaresicat moderna, cu scene pe masura si personaje asemenea :D


Oricum ideea e ca, in drum spre casa, imi veneau in minte iernile trecute, cand dupa o zi plina ba de facultate, ba de servici, ba de activitati AIESEC-eresti, mergeam seara la repetitii si ma deconectam de tot ce insemna lumea reala, de tot ce insemna Timisoara, job, educatie, de fapt de toate lucrurile mici si nesemnificative din viata de zi cu zi. Teatrul e o alta lume, o alta viata, una pe care fie ti-o doresti foarte mult dar nu o poti trai (si aici ai sansa), fie una pe care nu ti-ai inchipuit niciodata ca ai putea sa o traiesti.

Si uite asa eu am sa fiu Julieta in aceasta iarna si am sa sufar alaturi de Romeo al meu, deci nu vad nimic mai frumos in momentul de fata.

Acum va las in compania unei muzici pa care chiar am propus-o pentru piesa, poate mai intra careva in stare si se bucura intr-o oarecare masura de ce ma bucur si eu.

duminică, 26 septembrie 2010

A meritat?

Am stat 5 ore cu curu' in sus, cu nasu' in mirosuri care mai de care, cu papucii in ultimele mizerii, ca sa adunam gunoaie. Am facut o fapta buna pentru noi si pentru comunitatea in care traim. Dar trebuie sa recunoastem (cu voce mai tare sau mai inceata) ca cel putin O DATA ne-am intrebat fiecare, merita sa fac asta?

Romanul nu pastreaza curatenie: el face mizerie, eu adun - pai cu ce ne ajuta asta, ca el oricum arunca din nou dupa ce termin eu; fiecare trebuie sa adune in ograda lui, de ce sa adun la altii; si altele de acest fel.


Am sa va spun de ce cred eu si multi multi altii cu care am dezbatut problema, ca Let's do it Romania A MERITAT. Se doresc actiuni care sa lucreze la mentalitatea omului si se discuta cum ca Let's do it nu e o astfel de actiune, ci una de moment, care oricum nu ii va impiedica pe cei care aruncau gunoaie sa nu o faca in continuare. Ei bine poate ca pentru oamenii de 50 de ani o astfel de actiune nu va produce mari schimbari (desi pana si aici e discutabila treaba), dar iata unde a avut impact LDIR-ul. Copiii! Da, copiii (implicati in curatenie) au invatat dupa munca depusa ca NU e bine sa arunci pe jos si au ajuns la consensul ca ei nu au sa arunce gunoaie pe jos, ba mai mult decat atat ca vor face mai des curatenie in mediul lor (incepand cu scoala) Si uite asa putem spune cu mandrie ca tinerii de peste 10 ani (desigur unii dintre ei) nu vor arunca mizeriile pe jos si vor fi predispusi spre astfel de initiative si actiuni.

Acum va intreb pe voi, decat sa fi stat degeaba si sa nu fi facut nimic de acest fel, nu a fost mai bine ca am reusit sa producem o schimbare in mintile proaspete ale copiilor, care la randul lor vor transmite mesajul mai departe cand va fi cazul? Nu e mai bine ca am adus un plus de grija fata de mediu in gandurile a cel putin 2000 de tineri, decat sa fi stat si sa ne fi uitat la televizor cum se cearta Basescu si Politia Romana? Eu consider ca a fost foarte eficienta Curatenia Nationala, decat orice alta actiune/manifestare/protest la momentul actual, care oricum nu aduc nici o schimbare. Pe langa asta am plecat TOTI de la locul curatat cu un sentiment de implinire ca am ajutat, impreuna cu alte zeci de mii de oameni din toata Romania, la o tara mai curata, mai frumoasa si mai sanatoasa (va dati seama ce plangea bietul pamant acoperit cu toate gunoaiele alea....)

Acum? Asteptam continuarea curateniei, ca din discutiile purtate am inteles ca multi nu au reusit sa termine zona, deci avem ce continua... Cine se mai baga?

(multumesc de pareri lui Ovi Belu, Cristinele Popescu si Petre, Oana Baghina si diversi cu care am vb despre asta)

vineri, 24 septembrie 2010

Scormonesc prin timp

Tocmai am trecut printr-un moment ca atunci cand eram mica, alintata in mijlocul familiei. Inconjurata de oameni mari, cu probleme, cu subiecte dificile despre medicina, politica, social, educational si multe altele. Acum oamenii sunt in varsta si eu sunt mare. Subiectele s-au subtiat, ei au obosit sa tot dezbata aceleasi teme de ani de zile (dupa ce au observat ca nu s-au schimbat multe de atunci), sa incerce sa isi expuna parerea care mai de care mai corecta si care trebuie ascultata de toata lumea. Parca nici nu se mai asculta unii pe alti, parca fiecare arunca asa cate o fraza, apoi schimba subiectul si iar arunca fiecare cate o parere. Au inebunit salcamii si cu boala lor odata, s-a intamplat ceva imi pare si cu lumea asta toata.
In timp ce eu, eu stau si imi amintesc de ei toti, cum erau acum 5 ani, acum 10 ani, cand mergeam la ei la colindat si cum seara de Craciun se termina cu o masa mare si lunga, cu povesti fara sfarsit care trebuiau neaparat continuate de Revelion, apoi Paste, apoi de Sf. Marie apoi te mai miri ce alte zile.
A trecut mult timp de cand nu m-am mai simtit asa, au trecut ceva ani si s-au mai schimbat si persoanele. Insa unele au ramas aceleasi, ele fiind de fapt cele care imi trezesc amintirile astea frumoase si emotia a ceva ce mi-a ramas in minte ca o boala fara de leac.